Labels

Un produs Blogger.
1 2 3 4 5

marți, 19 august 2014

Cum să nu stropeşti wc-ul...

Nu vreau să iau la caterincă o parte din băieţi, prin această postare încerc să ajut... să ajut pe cei ce nu au putut, nu au vrut sau nu i-a interesat despre cum să faci ca să nu te pişi ( nu are rost să fiu formal ) pe wc , pe gresie, sau în unele cazuri extreme chiar pe faianţă.
Având în vedere sălbăticia cu care unii se comportă în preajma unei toalete vreau să încep şi cu lucrurile banale, să fiu sigur că toată lumea mă prinde. Primul lucru pe care îl faci atunci când te pişi, dacă nu eşti la pişoar, trebuie NEAPĂRAT să ridici capacul. În cazul în care nu arată prea bine fiindcă cei care s-au pişat înaintea  ta nu au văzut postarea mea... în niciun caz nu faci peste colac, dacă nu ai hârtie igienică de care să te foloseşti atunci când o să ridici capacul să ştii că e mai ok să îl ridici cu piciorul decât să îl laşi jos.
Al doilea şi cel mai important lucru pe care îl faci e să fii atent unde îţi pui picioarele. Ăsta e MARELE SECRET de care nu s-au prins mulţi, deşi nu îţi trebuie facultate ca să te prinzi.. dar în fine... Picioarele trebuie aşezate cât mai aproape de vasul wc-ului, aproape şi un pic crăcit, după cum se vede şi în imaginea de mai jos. Am pus şi poză numai să fiu eu împăcat că înţelege toată lumea.
  

Dacă toate astea sunt finalizate eşti în sfârşit pregătit să îţi dai drumul la valul ţestoasei (cei ce au vazut Dragon Ball o să înţeleagă) . Oricât de copleşitor emoţional ar fi procesul TE ROG eu mult nu îţi lăsa capul pe spate de plăcere, mai bine uită-te unde ţinteşti... fă asta doar când eşti în natură.
Există şi cazuri nefericite în care chiar faci pe tine, mai ai un pic şi explodezi, cazuri în care eşti drogat de cantitatea de urină pe care o stochezi, dar cu toate astea ai şi alte variante, de exemplu: dacă eşti într-un spaţiu public (bar/restaurant/bodegă) du-te direct la pişoar că să nu existe riscul de a face pe fântâna arteziană în cabină... iar dacă eşti acasă mai bine te pui direct pe wc. Ştiu că poate vi se pare prea feminin să faci asta stând pe wc, dar uiţi că în baia ta nu te vede nimeni ... mai sunt şi cazuri în care faci pe tine atât de tare încât intri peste altcineva în baie.. ehh atunci ai voie să fii mascul pentru că oricât te-ai grăbi o să fii atent unde ţinteşti, probabil de ruşinea celui ce te priveşte şocat că nu ai putut aştepta să iasă.
Ultimul proces pe care trebuie să îl faci e unul ce ţine doar de tine, nu influenţează următoarele persoane care o să fie în toaletă, dar cu toate astea o să te sfătuiesc până la capăt... e vorba de momentul în care îţi scuturi monstrul. Unii băieţi au problema că oricât ar scutura-o tot le rămâne o picătură pe buză... se mai întâmplă... e un principiu hidraulic complex pe care o să-l explic cu altă ocazie. Aşa că, dacă ai problema asta ar fi mai bine pentru tine să nu o bagi în pantaloni aşa cum e, fiindcă o să păteze chiloţeii şi e chiar scârbos... soluţia pe care o ai la îndemână e hârtia igienică. Pune-ţi căpuţul pe o coală de hârtie igienică şi o să vezi că printr-o minune picătura ce îţi dădea probleme a fost absorbită.


Sper să nu fi deranjat cu ceea ce am spus, mai ales dacă ai vreuna din problemele de mai sus, eu chiar încerc să ajut... plus că suntem în anul 2014, ar fi timpul ca după milenii de evoluţie să reuşim să facem şi asta într-un mod corect şi igienic.

marți, 10 iunie 2014

Cum se bea berea?

După cum prea bine ştiu toţi apropiaţii mei, eu sunt un mare băutor de bere, nu cantitativ, ci calitativ. Nu sunt profesionist, dar printre amatori sunt la un nivel destul de ridicat şi atunci aş dori să îmi prezint părerile şi sfaturile legate de „cum se bea berea”.

În primul rând trebuie să încep cu ceea ce mă deranjează cel mai tare... adică paharele în care mi se aduce berea într-un local, fie el bar, restaurant sau vreo bodegă notorie. NU se bea bere în pahar cu picior (valabil pentru ambele sexe), nu contează că te-a costat 3lei sau 15lei, nu pari mai domn dacă ai picior la pahar. Ospătarii sau patronul sunt retardaţi... eu prefer să refuz paharul atunci când văd că mi se aduce unul cu picior. Nordicii europeni au dus berea la un nivel superior şi la început au băut-o în cornuri de vită, aşa că nu te respecţi nici pe tine nici berea dacă o bei ca vinul.

Al doilea lucru important şi atât de discutat e spuma din pahar/halbă. Berea se bea cu „două degete de spumă”, pentru cei mai glumeţi specific că cele două degete se pun pe orizontală. Dacă berea din sticlă încape toată în pahar atunci se toarnă bere fără spumă până mai rămân două degete de bere în sticlă, iar această cantitate rămasă se face spumă agitând sticla circular pe plan orizontal.

Oricât de sete ţi-ar fi, un băutor de bere adevărat ştie că prima gură de bere nu e formată din 5 guri de bere înghiţite ca un viţel, prima gură de bere se ţine în gură cel puţin 3 secunde şi abia apoi se înghite. Berea mai întâi se savurează şi apoi se bea de sete, ăsta e motivul pentru care e amăruie. Băuturile dulci, acre sau cum or mai fi ele poţi să le bei cum vrei, nu mă interesează, dar berea se savurează mai întâi. Chiar şi când o bei de sete, dacă prima gură ai savurat-o, gustul acesteia rămâne mai puternic.

Tot legat de gust şi savuare, cea mai bună temperatură a berii este dată de apa de munte, temperatura unui râu e cea ideală, degeaba pui sticla aia în frigider 6, 12, 24 de ore şi dupaia o bei direct din frigider, gustul se duce pe pix (ca să nu zic altceva)... berea are gustul mai profund cu cât este mai caldă, deci fă un raport inteligent atunci când alegi temperatura şi nu exagera ca prostu’că pierzi la calitate.

Berea din România trebuie tratată cu mare atenţie. Pe cât de convenabil e preţul berii  la pet, pe atât de neconvenabilă e ionizarea datorită plasticului şi gustul e dat dracului, în sensul rău. Din punct de vedere biochimic cel mai bine e la sticlă, dar aici intervine prostia românească şi vă spun că la noi sticlele nu se spală bine atunci când sunt reumplute (din surse sigure)... deci cel mai recomandat pentru o bere de calitate superioară este berea la doză.
Tot legat de draga noastră ţară vă spun să aveţi mare atenţie atunci când comandaţi o bere de brand străin în scopul de a bea o bere mai bună, de fapt doar numele e la fel, majoritatea berilor de brand străin din România sunt făcute la noi, nu sunt importate... aşadar treaba cu calitatea e pusă sub semnul întrebării... asta e Românica noastră.

Dacă doreşti să ronţăi ceva în timp ce bei bere, în mod clasic sunt recomandate alunele sărate. Dar noile „soiuri” de ronţănele de pe piată s-au făcut plăcute la gust combinate cu bere, deci poţi merge şi pe altceva, dar obligatoriu aromate cu sare şi cu nimic altceva. De ce? Păi la sare nu e vorba doar de gust, ea chiar face bine amestecată cu bere pentru că nu balonează.

Subiectiv spun că „noroc” ar trebui să se dea doar o dată, la început, şi numai în cazul în care se bea bere la halbă... sticla plină cu bere nu ar trebui să se ciocnescă, ci doar o simplă mişcare din cap şi ridicarea sticlei. Mă repet, asta e o părere subiectivă.

În final vă spun că vă recomand berea nefiltrată... iar ca bere blondă, pe departe de celelalte competitoare, cea mai bună este berea Stejar, nu pentru că are o alcoolemie mai mare, ci pentru gustul profund. Berea neagră în ţara noastră e Silva Dark, restul berilor negre nu intră în categoria berilor de calitate. Berea în principiu îşi pierde calitatea după 40de minute de expunere, deci atenţie la timpul în care se bea... respectă berea chiar dacă românaşii noştrii nu o tratează ca pe o băutură nobilă, vă asigur că după ce o descoperiţi cu adevărat o să fiţi de altă părere... şi nu uitaţi că orice bautură alcoolică trebuie consumată cu responsabilitate.

Sănătate şi poftă la berică!


joi, 31 octombrie 2013

Îmi doresc

Pfff... nu ştiu de ce am o poftă nebună de scris, o poftă să scriu în timp ce mă plâng de unele lucruri. De fel nu mă plâng, îmi place să lupt cu eul negativ, dar azi, în timp ce eram la duş mă gândeam că aş vrea să mă reapuc de dansuri, simt că nu am încheiat aceast capitol din viaţa mea. Doar că am stat mai bine pe gânduri şi am realizat că prioritar e să merg la facultate, să învăţ mai mult, să caut un alt serviciu temporar, ca atunci când termin şcoala să pot muncii pe banii pe care mi doresc, să am o familie ce nu se teme de problema baniilor.

Iar acum vine partea tristă, nu vreau să mă chinui să fac asta, nu vreau să îmi pierd cei mai frumoşi ani din viaţă pregătindu-mă pentru un viitor ce oricum nu e sigur.

Aş vrea să dansez în timpul liber, aş vrea să scriu mai mult, aş vrea poate să mai joc într-o piesă de teatru, aş vrea să îmi termin desenele începute şi să îmi fac altele noi, aş vrea să meşteresc pe acasă, să-mi fac o bicicletă, vreau să îmi fac o masă, o anumită masă, ce? am şi eu piticii mei, dar nu am timp de asta... trebuie să fiu sclavul democraţiei şi capitalismului. Nu pot să mă întrec cu nimeni în realizări, cel mai puternic obiect de distingere a oamenilor e banul şi sunt scârbit. Vreau să fac toate acele lucruri ce mi le doresc şi în acelaşi timp să nu mă tem de ziua de mâine.

Nu vreau să fiu bogat fără să fac nimic, vreau doar să fiu liniştit şi să îmi îndeplinesc dorinţele simple, ieftine, dar care mă fac fericit. Acum luptăm ca să avem bani, să oferim copiilor noştrii lucrurile ce ne lipsesc nouă, şi totuşi, poate că dacă fiul meu ar avea bani nu ar mai acorda atenţie chestiilor simple ce îmi plac mie, exemplu sunt 99,99% din copii de bani gata. Aşa că de ce să strâng bani să-mi transform copii în ceva ce eu acum dispreţuiesc?


Sclavia e definită ca o condiţie asumată unor oameni ce servesc pentru un stăpân fără a putea să îşi urmeze propriile dorinţe. Nu ştiu dacă poţi observa dar cam asta suntem, asta facem zilnic, atât de profund încât uneori nici nu observam.

miercuri, 26 iunie 2013

Ora 2 şi verbul "a abea"

Nu am mai scris de o vreme. Nu am mai scris, dar mă roade mult prea tare acest lucru ca să nu îmi pun gândurile pe „foaie”.  Încă din start vreau să mă fac înţeles , să nu cumva să mă înţelegi greşit, dar şi eu sunt revoltat pe cei ce nu scriu corect gramatical. Uneori chiar mai revoltat pe cei ce ştiu să o facă, dar de lene scriu, ori prescurtat, ori o dau în  americanisme.


Lucrul ce m-a pornit să scriu e limba română şi modul în care noi nu o pricepem.

Vreau să încep cu disputata „ora 2”. Urăsc să fiu corectat atunci când spun „pe la doi putem pleca” de persoane ce nu îmi pot aduce argumente. Argumentul „ e corect două pentru că aşa spun alţii” pentru mine e invalid, chiar penibil. Hai să ne întoarcem în timp şi să facem ceva cercetări. Dimensionarea timpului se făcea cu cuvântul  „ceas”. Un ceas, două ceasuri – substantiv de gen neutru, ceea ce permite ca ora 1 şi ora 2 să fie ceasul unu şi ceasul două. „Ora” a apărut undeva în anul 1874 sub forma „oară”, dar atestat ca neologism abea în 1969. Să analizăm : o oră, două ore – substantiv de gen feminin. Eeee şi atunci nu cumva ora unu şi ora două ar trebui înlocuite cu ora una şi ora două? Ţi se pare ciudat „ora una”? dacă da, de ce nu ţi s-ar părea şi ora două? E doar pentru că aşa ai fost învăţat şi ai doar argumentul penibil. În limba franceză şi italiană (limbi latine, considerate mamele limbii noastre) a doua unitate nu are gen, cum de altfel la noi se întâmplă de la unitatea 3 în sus şi cu toate astea ora 1 în aceste două limbi se foloseşte cu varianta la feminin (une/una). Deci, aşadar şi prin urmare, urmând legile moralului ora una şi ora două e corect. DAR... noi nu facem asta, noi folosim matematica atunci când spunem ora. Termenul „ora x”, x fiind numărul ce îl folosim şi pe scara numerelor naturale. Adică dacă trecem de pragul celor 24 de ore şi spunem o sută de ore, două sute de ore, trei sute de ore – numărul fiind exact acela pe care îl folosim atunci când numarăm orice. Păi dacă toate astea sunt adevărate, de ce m-ai corecta pe mine?? Cu ce greşesc eu că spun ora doi??? Şi mai presus de toate dacă tot susţii că ora două e corect cum îţi permiţi să zici ora doisprezece şi nu ora douăsprezece?
Pe lângă toate căcatuile astea, acelaşi Dex îmi spune că defapt „mai mult ca perfect” e să spunem orele unu şi orele două, motivul fiind acela că ele sunt 24. Iar eu „mai mult ca revoltat” spun că e un căcat mai mare decât cel cu ora 2.

Să trecem la un alt subiect, verbele a vrea/a voi şi verbul a avea.
O chestie ciudată e atunci când ne confruntăm cu „vroiam/voiam”. Lucrurile sunt clare, din motivul că verbul  a vrea se conjugă foarte ciudat fonic la indicativ imperfect : eu vream, tu vreai, el vrea... şi atunci, având în vedere că a vrea şi a voi sunt două verbe distincte dar cu sens aproape la fel s-a hotărât să se folosească „eu voiam”. Asta am înţeles, dar dacă aici totul are un sens, de ce în cazul verbului a avea, se spune „să aibă” şi nu „să aivă”. Verbul a abea nu există în limba română şi mie chiar îmi pare că încurcă, nu descurcă lucrurile. Plus de asta mai există şi întrebarea frecventă : să aibă sau să aibe? Deci dacă acest „a abea” imaginar doar încurcă, de ce îl folosim?

Aş fi vrut să mă leg şi de modul în care se interpretează lucrurile în limba română şi cum poţi pica examenul pentru carnetul de şofer, dar m-am lungit deja prea mult şi cu subiectul acesta o să revin într-o altă postare.

Recomand postarea mai veche : Despre limba română.   Tot subiecte ciudate din draga noastră limbă.


miercuri, 3 aprilie 2013

Lucruri de care un bărbat nu scapă niciodată


De-a lungul timpului am observant că ori cât ne-am chinui, noi, partea masculină a umanităţii suferim de o problemă atât de generală încât  ne afectează oriunde am fi pe planeta asta. Sunt lucruri de care pur şi simplu nu putem scăpa:

Primul şi cel mai enervant e negrul de sub unghie. E groaznic… faci duş, îţi tai unghiile, le cureţi în caz că e nevoie,  te pui la somn şi când te trezeşti e imposibil ca la măcar o unghie să nu ai negru. Ce să mai zic de momentele zilnice când îţi pui mână pe tot felul de tâmpenii.

Al doilea lucru de care nu scăpăm sunt scamele din buzunare. Poţi spăla frăţioare pantalonii ăia cât vrei tu, îi poţi curăţa cât e ziua de lungă, nici măcar o şansă nu ai în faţa puterii scamei… Tatarataaa!!! Suuupeeeeer Scama!!!

Un alt lucru imposibil de alungat e ultima picătură. Care picătură? Ştii tu… aia de pe buză. Cum, care buză? Buza aia… Ori cât ai scutura-o tot rămâne o picătură pe buză, poţi s-o baţi şi de pereţi, n-ai nicio şansa. Sunt mulţi bărbaţi care pur şi simplu au renunţat să mai insiste ştiind că oricum e muncă în zadar.

Al patrulea lucru de care nu scăpăm e acela că perioada în care ne vin cele mai bune idei, fie ele de orice gen, este perioada petrecută pe WC. Aş da orice să pot avea o imaginaţie atât de bogată şi în restul timpului.

Sunt convins că sunt mai multe lucruri de care nu putem scăpa, dar nu îmi mai vin idei pentru că nu mă aflu în locul potrivit. Oricum şi astea pe care le-am scris tot de pe WC sunt venite. 


miercuri, 20 martie 2013

Mulţumesc Sişu


Nu-i vina mea că valorile tale spun că poţi trişa
Te întrebi: e chiar aşa? Mai bine întreabă-ţi inima,
Dar n-o poţi minţi, e la fel ca a noastră
Roşu pur, niciun fel de inflexiune albastră
Legal în ilegalitate
Un fel de maimuţă evoluată printre primate
Care pun multe sticmate, multe imagini trucate,
Nici unul nu e gata să moară pentru libertate
Mulţi mor pentru ce cred ei că are valoare în viaţă
Maşini, case....nimic, o zdreanţă.
Dar nimeni nu-i gata să moară pentru speranţă
Şi toţi speră că într-o bună zi o s-o întâlnească
Ridică privirea spre cer să o găsească
Când de fapt în tine e o lume ce aşteaptă să te cunoască.
Îmi pun speranţa în generaţia noastră,
Voi fi mândru atuncï când o să reuşească!

vineri, 15 martie 2013

Somnul te oboseşte


Bănuiesc că nu sunt singurul care a realizat că de la prea mult somn te simţi obosit. Nu e numai o dată când m-am trezit după 12 ore de somn, am mâncat, iar mai apoi nu eram în stare de nimic... cel mai bine merge să mai bag un somn.

Hai, ştiu că şi voi ştiţi senzaţia. Deşi probabil o să vină unii să îmi explice acum despre cum defapt dacă dormi mult, stai întins şi aşa muschii intră în relaxare şi de aici senzaţia de oboseală. Dar nuuuu... eu tot cred că somnul te oboseşte.

Trebuie să fi pregătit pentru momente dinastea. De exemplu, un mod bun de a nu dormi 12 ore este acela de a sta să scrii pe blog până la 1. Te trezeşti la 9 că trebuie să ajungi la facultate şi uite aşa dormi exact acele 8 ore de care ai nevoie.

Aşadar, pentru cei care consideră că oboseala trebuie tratată cu somn vin eu şi le explic cu teoria mea cum că nu au dreptate.


joi, 14 martie 2013

Ghici cine s-a întors?


Începând de azi încep să rescriu pe blog... pofta de scris mă macină şi nu am mai rezistat. O să încerc să scriu cât mai des, să îmi dau iar liber imaginaţiei şi gândurilor şi să recâştig publicul pe care îl aveam.

Cei care ştiu ce scriam mai demult pot observa noul design al blogului. Tare, nu?

Cei ce sunteţi mai noi pe aici vă recomand pagina „postări memorabile”, găsiţi aici cam tot ce a fost mai bun de-a lungul perioadei în care activam.


miercuri, 9 noiembrie 2011

Alupigus pe Feisbuc !

Se pare că Alupigus ăsta crează dependenţă şi asta m-a făcut implicit să îi fac o pagină de feisbuc, o pagină de vedetă… să ne jucăm acolo. Iar pe blog va aparea doar pe pagina specială pentru el.


Îl găsim aici… Alupigus pe Facebook

miercuri, 26 octombrie 2011

Fiţe la volan


Azi trebuie să instig la violenţă... aberez, nici chiar aşa, dar totuşi turbez când văd câte o scârbă de femeie cu pretenţii de divă care se dă jos din x6, q7 , porscheuri sau alte maşini geniale. Nu vreau să par ipocrit sau ciudos, dar e urât să conduci un tun de 300 de cai putere şi să nu ştii acest lucru sau să n-ai habar de aşa ceva.

Probabil sunt etichetat acum ca misogin...  dar nu e aşa , pentru că orice dom’şoară dinasta ar vedea un baiat într-un Ford Fiesta cu motor de 1.2 roz şi cu floricele lipite i-ar spune că e un papălapte labagiu sau îi plac băieţii . Nu mă înţelege greşit, nu am nimic cu fetele pasionate de maşini, e în regulă, să conducă ce vor ele, mi se pare normal să ai o maşină puternică atâta timp cât ai idee despre ce se întâmplă când apeşi acceleraţia. E exact acelaşi lucru cu Mircea Solcanu care are un Fiat 500 roşu...tipul e gay. Logic să aivă o maşină ca asta. 

Îmi vine să urlu când ştiu că din 3 Mustanguri văzute în Braşov, 2 sunt conduse de femei .
 

duminică, 9 octombrie 2011

Ceva personal


Nu sunt puţini cei ce ştiu că am două hobby-uri de care m-am apucat de mult şi încă continui să le practic.

De când am reuşit să îmi ţin echilibrul pe două picioare am realizat că îmi place dansul. Până azi am făcut, şi sper că şi pe viitor am să fac acest lucru cu multă pasiune. Am început serios dansul în generală, pe la reuniuni şi am continuat apoi cu spectacole ce nu se dădeau numai în oraşul meu. De curând am ajuns să conduc o echipă şi am avut o poveste scurtă dar draguţă la Braşov cu cei din PATEU =))… poate o să mai fie, cine ştie. În orice caz nu am perfecţionat dansul şi nici nu l-am făcut un job.

Al doilea hobby, desenul… am câteva desene cu care mă pot mândri. Mereu mi-a plăcut să desenez… am început cu degetul la grădi, apoi cu creionul… o perioadă am fost îndrăgostit de graffiti şi tatuaje (numai când îmi pictam prietenii cu markeru’)… acum cărbune şi sper să îmi iasă din ce în ce mai bine. Dar nici din asta nu mi-am făcut o meserie.

Acum întrebarea la care vreau să-mi răspund e : De ce facultatea de construcţii? … Păi… Nicăieri nu am găsit un dans mai frumos (numere, formule, toate sincron cu fizica) ca-n meseria asta… nicăieri un desen mai complicat şi mai amplu… în desenul ăsta ai vieţile oameniilor din blocul tău în mână. Ce poate fi mai complicat? Aici poţi fi toată ziua pe drumuri sau la birou, în funcţie de cum îţi place… aici poţi fi în costum sau în salopetă, pe foaie sau pe computer, singur sau cu asociaţi… cum vrei tu… Şi ce-mi place cel mai mult : E foarte greu!!!

Nu scriu des despre mine… dar azi asta mi-am dorit… fac ce vreau ce $%#@ mea, doar sunt pe drumul ce mă face inginer constructor.  

sâmbătă, 8 octombrie 2011

Sisu dat in urmarire...

Băga-mi-aş... îmi vine să plâng... Tudor băgat iar la bulău...
Ce zice protv-ul despre asta:

Tudor Sisu, condamnat la patru ani de inchisoare pentru consum si detinere de droguri, nu a fost gasit de politisti si nici nu s-a predat, astfel ca el a fost dat in urmarire.

Tudor Sisu a fost condamnat la patru ani de inchisoare pentru consum si detinere de droguri, pedeapsa din care va executa efectiv aproximativ un an, instanta suprema pronuntandu-se definitiv, joi, in acest dosar.
Potrivit deciziei de condamnare, cantaretul a primit patru ani de inchisoare, din care va avea de executat 32 de luni (doua treimi) datorita bunei purtari. Din cele 32 de luni i se va scadea perioada in care a stat in detentie, respectiv aproximativ un an si jumatate, a explicat, pentru MEDIAFAX, avocatul Mihnea Stoica.
Astfel, Sisu va avea de executat mai mult de un an de inchisoare.
Minuta deciziei a fost comunicata Biroului de Urmariri din Politia Capitalei pentru a fi pusa in executare, dar politistii nu l-au gasit pe Sisu la domiciliu.

In aceste conditii, el a fost dat in urmarire.

In aceasta cauza, Tudor Sisu a fost condamnat initial de Tribunalul Prahova, decizia acestei instante fiind mentinuta la Curtea de Apel Ploiesti si de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In 25 septembrie 2009, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Ploiesti anunta ca a dispus inceperea urmaririi penale fata de Tudor Sisu pentru cultivarea, producerea, fabricarea, cumpararea sau detinerea de droguri de mare risc pentru consum propriu.

Procurorii au stabilit ca activitatile infractionale derulate de Sisu au fost in stransa legatura cu cele lui Della Vedova Ermano si Ion Razvan Mircea, arestati preventiv pentru acelasi gen de infractiuni in 18 septembrie 2009.

Intr-un alt dosar, Tudor Sisu est acuzat alaturi de alte 15 persoane de constituire de grup infractional si trafic de droguri, el fiind condamnat in prima instanta, la Tribunalul Bucuresti, la patru ani de inchisoare.

Tudor Sisu a mai fost inchis pentru trafic si detinere de droguri de mare risc. Sisu fusese arestat in octombrie 2003, la cateva zile dupa ce Politia a prins doi traficanti de stupefiante din Targoviste si a facut o perchezitie in apartamentul lui. El a fost eliberat in octombrie 2005, iar in mai anul urmator a fost din nou arestat.


joi, 15 septembrie 2011

Dj Wicked


Asta e pentru cei care au uitat ce înseamnă să pui “DJ” în faţa numelui şi apoi să apari la tv.

Respect Dj Wicked, poate cel mai bun Dj din România.

miercuri, 14 septembrie 2011

Cum mâncăm?

Dacă nu mănânci 7-8 ore stomacul începe să se autodigere, adică i-a grăsimile din corp şi le dizolvă. Dar nu cumva asta înseamnă că eşti canibal? Ceea ce stomacul consumă e grăsime umană. Eiii şi acum cel mai probabil vei zice că aberez şi că asta e o chestie involuntară, naturală, nu ţine de noi, iar canibalismul este atunci când mănânci pe altcineva... dar dacă nu o consideri canibalism atunci nu ai dreptul să îl cataloghezi de rău pe Merlyn Manson, el şi-o suge singur. Probleme ar fi dacă altcineva i-o suge. Nu? Logic...

Oricum mesajul meu era că cel mai bine e să mâncăm puţin dar de 4 – 5 ori pe zi pentru o viaţă sănătoasă, doar că am preferat să v-o spun în felul meu caracteristic.

O zi şi poftă bună !!!

duminică, 11 septembrie 2011

Hitler v.s. Marciu Sabin

Oooohooo, ce am găsit pe youtube… Hitler e nervos pe mine…


Fructe de mare

Oare de ce în fructele de mare se gaseşte numai carne? Numele de “fructe de mare” cred că e dat de vegetarieni, e o scuză bună să mai poftească şi ei la o feliuţă de carne având scuza “dar asta nu e carne! Sunt fructe…” =))


joi, 8 septembrie 2011

Cum ne pişcă un ţânţar…

Interesant cum ne pişcă un ţânţar… mai ales faptul că îşi măreşte corpul atât de mult când se umflă cu sânge.


 

Blogger news