Românul şi maimuţa

Am aflat, şi am rămas şocat că noi românii nu ne tragem din maimuţă. Spun asta având argumente puternice. Maimuţele încă mai au o demnitatea lor, ele încă au nişte lucruri bine definite în viaţa lor. Legile junglei nu sunt încălcate de maimuţele cu păr mai mult pe piept sau cu mai multe banane. Ele au un grup, cu un lider bine stabilit şi respectat de toţi ceilalţi membri. Se ajută între ei şi formează o adevărată familie, ele luptă ca un întreg pentru supravieţuire.

Noi ? noi românaşii n-avem treabă, dacă se poate să nu ne pese de nimeni ( zic “dacă se poate” pt că unora le pasă doar din interes ), nu ajunge că noi avem un necaz, de ce să nu moară şi capra vecinului? La noi legile nu sunt făcute şi pentru copii de bani gata. Un lider ales democratic, nicidecum de vârstă, tot nu e respectat, iar atunci când ceva nu ne convine, clar cei de la putere sunt de vină. Văd că ne place să aruncăm vina foarte simplu pe altcineva uitând de fapt de viaţa noastră şi de ceea ce ne construieşte şi ne face “oameni”. Românul trebuie să vină de la serviciul lui de căcat, să aprindă tv-ul şi să i se spele creierul de televiziuni manipulatore.

Caracterele slabe sunt cele mai uşor de manipulat, iar noi romănii suntem cei mai mari masochişti în viaţă, pentru că deşi ştim că ne facem rău singuri, tot aşa continuăm.

Ĭncep să cred că la noi nu omul se trage din maimuţă ci maimuţa din om, deoarece acest animal pare a fi specia mai avansată şi mult mai bine dezvoltată.