De-a lungul timpului am mai avut eu câte o " revelaţie " dinasta de toţi prietenii mei îmi spuneau cǎ nu le am pe toate. Le-am cǎutat şi pe net sǎ nu cumva sǎ spunǎ lumea cǎ sunt plagiaturi...şi am avut noroc sǎ nu le gǎsesc, deci sunt originale, tipice mie. Aici sunt doar trei, doar ǎstea am reuşit sǎ mi le amintesc acum :
Cel mai des pâinea e rotundǎ, hai sǎ zic ovalǎ... dar de ce cǎcat toţi spunem cǎ vrem sǎ îi mâncǎm colţul ?
"Ura" e un cuvânt ce descrie acel sentiment de rǎutate şi invidie, pot spune cǎ e un lucru naşpa, însǎ noi românii o folosim ca interjecţie atunci când ne bucurǎm...nu ? când te bucuri strigi : URAAAA !!!
Numai cretinii noştri puteau spune unui timp de verb la trecut " mai mult ca perfect ". Nu ajungea dacǎ ar fi fost un timp perfect, nouǎ ne trebuie un MAI MULT...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu